În luna septembrie 2021 pe un canal de Telegram cu aproximativ 400 de urmăritori, numit „Factor News”, a apărut un video, în care câteva profesoare intervievate spuneau că stârnește îngrijorare propunerea ca, în plină pandemie de COVID-19, profesorii să fie obligați să se testeze o dată la 14 zile. În textul de sub video se spunea: „Decizia de a-i obliga pe profesori să plătească pentru testele de constatare a prezenței coronavirusului i-a determinat pe mulți să abandoneze serviciul. Managerii școlilor din Capitală sunt alarmați de numărul mare al cererilor de concediere, care amenință procesul de studii”.

Pe baza acestui video, portalul Aif.md a făcut un articol în care a afirmat, fără alte probe, că unii profesori au depus cerere de demisie.

Articolul a fost preluat de un alt portal, Mejdurecie.md, care a pus un titlu și mai manipulator: „Profesorii moldoveni care nu vor să se vaccineze, au început a-și da demisia”, dar și de Point.md și portalul din regiunea transnistreană Dnestr.tv.
La verificare, atât șeful Direcției Generale Educație al municipiului Chișinău, cât și Ministerul Educației, au declarat că nu a fost înregistrată nici o cerere de demisie de la profesori din cauza testării la coronavirus.

Concluzie: prin răspândirea informațiilor false, s-a urmărit creșterea antipatiei față de vaccinare și testare, dar și revolta față de guvernare.

Următorul exemplu arată cum, prin intermediul Facebook, a fost răspândit un fals referitor la faptul că pandemia COVID-19 ar fi o invenție.

Inițial un preot a înregistrat un video în care a anunțat că știe un caz în care poliția a promis o recompensă de 15-20 de mii de lei familiei unui bărbat din Nisporeni pentru ca aceasta sa semneze în procesul-verbal de deces că bărbatul ar fi fost bolnav de COVID-19. Video-ul a avut 38 de mii de vizualizări.

Această „mărturie” a fost luată de bună de către un alt utilizator de Facebook, care a înregistrat un alt video, spunând că și el cunoaște câteva asemenea cazuri. Și acest video a avut mii de vizualizări, însă ulterior a fost șters.

Mesajele din cele două video-uri, chiar dacă nu se adusese nici o probă concretă - cu nume, prenume de persoane - au fost răspândite repede pe rețele sub formă de comentarii și postări.

Exemplu: Modificarea artificială/tehnică a imaginii

Fotografia de mai sus a fost publicată pe Facebook în iunie 2018 de către fostul vicepremier și ministru de Interne al României, Gabriel Oprea, însoțită de un text în care își amintea despre vizitele pe care le-a avut în cariera sa în SUA. Această fotografie fusese făcută în 2011. Un fotograf a verificat imaginea și a descoperit că, de fapt, cel care dădea mâna cu Barack Obama era Traian Băsescu și nu Gabriel Oprea, dar fotografia fusese modificată. Când a fost întrebat de ce a postat o fotografie trucată, Gabriel Oprea a răspuns că la acea întâlnire el într-adevăr a dat mâna cu Barack Obama și că primise fotografia „de la cei care au făcut-o”.

Sursa: Mediafax

Exemplul 2: Falsificarea legendei fotografiei

Această fotografie a fost făcută pe 21 mai 2023, când la Chișinău a avut loc o Adunare Națională în sprijinul integrării europene a Republicii Moldova, la care au participat, potivit estimărilor poliției, peste 75 de mii de personae. Fotografia de mai sus a fost plasată a doua zi, pe 22 mai, pe canalul său de Telegram de propagandistul rus Vladimir Soloviov, cu mesajul „Un miting antiguvernamental continuă la Comrat, capitala Găgăuziei. Oamenii nu sunt de acord cu cursul pro-european al președintei Sandu și cer organizarea unui referendum. Pe parcursul zilei, Sandu și-a organizat propriul miting de susținere a cursului spre integrarea europeană”.

Deși a menționat și mitingul de la Chișinău, prima informație de sub fotografie este despre manifestația de la Comrat, iar auditoriul rus, care nu cunoaște cum arată Comratul și Chișinăul, poate crede că zecile de mii de oameni din fotografie sunt la Comrat, la mitingul antiguvernamental.

Exemplul nr. 3: Trucarea imaginii și falsificarea legendei

Fotografia de mai sus este trucată și a fost plasată ca glumă de 1 aprilie 2018 de către administrația Parcului național Kruger din Africa de Sud, sugerându-se că animalele dau dovadă de empatie și ajutor reciproc. Imaginea a emoționat multă lume, în special iubitorii de animale, și a fost distribuită de sute de mii de ori. Ea a continuat să fie distribuită pe rețele chiar și după ce administrația a anunțat că imaginea este falsă.

Sursa: Observers.france24.com

Studiu de caz: Trucarea imaginii și falsificarea legendei

În februarie 2023 pe Twitter a fost distribuit un video scurt, în care se arată cum niște muncitori dintr-o țară din Africa amestecă anumite substanțe într-un cazan și obțin granule albe, asemănătoare boabelor de grâu, doar că mai mari și mai rotunjite. Video-ul a fost publicat cu mesajul „Atenție la orezul din Asia, în special cei care locuiți în Kinshasa”. Deci, boabele albe obținute de muncitori erau prezentate ca orez din plastic.

Zvonul că s-ar vinde orez în care este pus plastic s-a răspândit și la noi, în Republica Moldova și România. Pe unele site-uri românești pot fi găsit chiar și articole care îi învață pe români cum să verifice dacă orezul cumpărat este din plastic sau nu, așa cum arată exemplul de mai jos.

Însă nici în text, nici în poze nu există o dovadă sau o descriere cum arată acest orez și dacă vreo autoritate de control ar fi depistat așa ceva în magazine.

Jurnaliști fact checkeri străini au demonstrat că în video-ul de pe Twitter se arată cum se produc granule de polipropilen, asemănătoare cu orezul, și nicidecum nu orez. Jurnaliștii francezi susțin că video-ul face parte dintr-o narațiune anti-asiatică, răspândită periodic în Africa de Est și anume că orezul din Asia ar fi din plastic. Africa de Est este regiune cu un volum global mare de producție de orez, spun ei, dar care nu acoperă toate nevoile, de aceea cantități importante, pentru a acoperi deficitul, se importă din Asia. Detalii, aici: