Principii directoare pentru reflectarea în media a fenomenului violenței împotriva copiilor

Respectarea interesului superior al copilului

Prevenirea riscului revictimizării copilului/a nu dăuna

Profunzime în elaborarea materialelor jurnalistice

Raportarea cazului suspect/confirmat de violență asupra copilului către autorități

Respectarea confidențialității datelor ce au caracter personal și a altor date care pot conduce la identificarea copilului

Tratarea copilului și familiei cu respect și demnitate în cadrul materialelor jurnalistice

Asigurarea obiectivității materialului jurnalistic, fără a interpreta, a judeca sau a face presupuneri

Urmărirea evoluţiei soluționării problemelor sistemice abordate

Descarcă prezentarea PPT_Sesiunea IV

Respectarea interesului superior al copilului

Convenția ONU privind drepturile copilului prevede la p. 1, art. 3 că în toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse de instituţiile de asistenţă socială publice sau private, de instanţele judecătoreşti, autorităţile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala.

Legislația națională definește interesul superior al copilului ca fiind asigurarea condițiilor adecvate pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, ținând cont de particularitățile individuale ale personalității lui și de situația concretă în care acesta se află.

Comentariul nr. 14 al Comitetului ONU pentru drepturile copilului explică într-un context mai larg cum trebuie să fie evaluat și luat în calcul interesul superior al copilului, referindu-se în mod special la faptul că e necesar să se analizeze în fiecare caz individual care va fi impactul acțiunilor întreprinse asupra copilului, luând în calcul particularităţile lui individuale, precum sunt vârsta, nivelul de maturitate, calităţile psihice şi fizice, dar și nevoile.

Astfel, atunci când se intenționează reflectarea în mass-media a unui caz de violență, neglijare, exploatare sau trafic al copilului, este deosebit de important să se anticipeze care va fi impactul mediatizării asupra copilului. Dacă există riscul unui impact negativ asupra copilului și familiei lui, se recomandă renunțarea la reflectarea cazului.

Atunci când mass-media abordează probleme sistemice în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de copii, este important să fie evaluat impactul asupra unor grupuri de copii. De exemplu, dacă materialul jurnalistic abordează prevenirea violenței față de copii, atunci e bine să fie evaluat impactul posibil al materialului asupra tuturor copiilor din țară; dacă abordează problematica copiilor victime/martori ai infracțiunilor, atunci ar trebui evaluat impactul asupra acestui grup de copii din perspectiva problemelor specifice ale acestora.

Cunoașterea de către jurnaliști a modului în care trebuie să fie calificat interesul superior al copilului este importantă inclusiv pentru a putea aprecia obiectiv răspunsul sistemului de protecție a copilului la cazurile de violență, neglijare, exploatare și trafic al copilului care vor ajunge în atenția lor.

Prevenirea riscului revictimizării copilului/a nu dăuna

Este un principiu aflat în legătură directă cu principiul respectării interesului superior al copilului, referindu-se, de asemenea, la impactul acțiunilor de mediatizare a cazului asupra acestuia. Este important să cunoaștem că acei copii a căror istorie de violență a fost mediatizată se simt profund rușinați, au percepția că fiecare persoană care a văzut/citit materialul jurnalistic îi acuză pentru ce li s-a întâmplat, au sentimentul că viața lor nu mai are sens; li se agravează suferința emoțională, problemele de sănătate și le sunt afectate relațiile sociale; există riscul supunerii ulterioare a copilului la acțiuni de etichetare, de bullying, de amenințare în viața reală și/sau în spațiul online; copilul se poate simți constrâns să-și schimbe locul de trai, să abandoneze ori să-și schimbe școala, să recurgă la acțiuni de autovătămare, inclusiv la suicid. Specialiștii Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii atrag atenția asupra faptului că aceștia sunt afectați de faptul că istoriile lor au fost făcute publice, chiar dacă au fost respectate toate regulile pentru protecția identității lor. Copilul își recunoaște istoria și este afectat, pentru că în percepția lui, o țară întreagă știe ce i s-a întâmplat.

Luând în considerare cele expuse mai sus, este important să fie evitată publicarea materialelor despre cazuri individuale de abuz asupra copiilor, iar în cazul reflectării situațiilor de violență online asupra acestora, să nu fie preluate și difuzate în cadrul materialelor jurnalistice imaginile/videourile în care copiii sunt supuși violenței.

Totodată, se recomandă jurnaliștilor/surselor media să asigure moderarea comentariilor în cazul în care decid să relateze în mediul online despre cazuri individuale de violență, astfel încât să se asigure că nu sunt făcute publice comentariile ce învinovățesc, judecă ori jignesc copiii victime.

Adresarea întrebărilor cu privire la circumstanțele/detaliile producerii situației cu impact negativ, a unor întrebări cu tentă de acuzare sau moralizare, de asemenea, pot conduce la revictimizarea copilului.

Pentru a asigura respectarea acestui principiu, e bine să analizăm profund riscurile menționate, precum și faptul dacă copilul/reprezentantul legal al acestuia conștientizează riscurile mediatizării atunci când își exprimă acordul pentru acest lucru/pentru realizarea interviurilor.

Profunzime în elaborarea materialelor jurnalistice

Acest principiu se referă la schimbarea abordării de la senzațional în reflectarea cazurilor individuale la analiza profundă a problemelor existente în domeniu. Abordarea prin prisma senzaționalului încurajează și perpetuează stereotipurile, iar mediatizarea problemei violenței față de copii în baza unor analize complexe și profunde poate avea un bun impact asupra soluționării acesteia.

Raportarea cazului suspect/confirmat de violență asupra copilului către autorități

În momentul în care aflăm despre un caz de violență în raport cu un copil, este foarte important să ne asigurăm că instituțiile statului cunosc despre caz și că au intervenit în conformitate cu legea, în primul rând, pentru a asigura securitatea copilului, dar și a altor copii din comunitate, în cazul în care există riscuri.

Pentru raportarea cazurilor poate fi utilizată Fișa de sesizare a cazului suspect de violență, neglijare, exploatare și trafic al copilului – formularul unic de raportare a cazurilor de către specialiștii abilitați.

Respectarea confidențialității datelor ce au caracter personal și a altor date care pot conduce la identificarea copilului (cu excepţia cazurilor în care identificarea se face în interesul superior al copilului)

Deși cadrul normativ și Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova reglementează pe larg cum trebuie asigurată respectarea acestui principiu, deseori se constată încălcarea lui. Jurnaliștii nu fac public numele copilului, dar oferă date personale ale altor persoane sau imagini care conduc la identificarea rapidă a copilului și familiei lui. Au loc și situații în care, aflându-se în cadrul unor transmisiuni în direct, participanții oferă date personale ale copiilor, inclusiv imagini cu aceștia, iar moderatorul/moderatoarea emisiunii nu oprește aceste acțiuni.

Este important să luăm în considerare și faptul că oferirea de date ce au caracter personal nu afectează doar copilul/familia vizată, ci și procesul general de raportare a cazurilor grave de abuz (acestea, de regulă, devin știri). Astfel, Raportul recent (2022) al ECPAT International și WeProtect Global Alliance, intitulat „Abuzul și exploatarea sexuală online a copiilor. Perspectivele supraviețuitorilor”, constată, în baza unui studiu realizat în 6 țări, printre care și Republica Moldova, că victimele abuzului sexual online, urmărind la știri cazuri în care au fost prezentate date ale victimelor ce au caracter personal, ezită să raporteze cazurile lor către autorități din frica de a ajunge în situații similare.

Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației include copiii victime ale violenței în categoria copiilor în situații ce au conotație negativă, stabilind următoarele reglementări pentru asigurarea respectării confidențialității datelor ce au caracter personal și a altor date care pot conduce la identificarea copilului:

• Se interzice utilizarea datelor personale care ar putea conduce la identificarea copilului ce este victimă a unei infracțiuni sau contravenții/și-a provocat leziuni corporale ori a încercat să o facă, fie s-a sinucis ori a săvârșit o tentativă de suicid; de asemenea, atunci când informația jigneşte demnitatea copilului identificat şi/sau lezează interesele superioare ale acestuia;
• Se interzice prezentarea fotografiilor copiilor sau materialelor video despre aceştia în contextul unor fenomene sociale negative, violența, neglijarea, exploatarea și traficul de copii fiind astfel de fenomene;
• Se interzice difuzarea informaţiei cu impact negativ asupra copiilor ce conține imagini ori fotografii ale corpului copilului decedat, imagini de natură pornografică; orice referire defavorabilă sau discriminatorie la originea etnică, naţionalitatea, rasa/religia/dizabilitatea copilului; orice indicii care ar putea duce la identificarea copiilor implicaţi în situaţii ce au conotaţie negativă, în calitate de victime sau martori; orice indicii care ar putea duce la identificarea unui copil implicat în acte de autovătămare corporală de orice natură, inclusiv în tentative de suicid sau în sinucideri; reconstituiri ale infracţiunilor, abuzurilor şi altor situaţii ce au conotaţie negativă în care sunt folosiţi copiii; interviuri şi declaraţii în care copiilor le sunt solicitate păreri referitoare la probleme intime de familie sau probleme care le depăşesc puterea de judecată.

Prevederile ce țin de respectarea confidențialității oricăror detalii care pot duce la identificarea copilului victimă trebuie să fie tratate cu mare grijă. Jurnalistul va proteja nu doar numele copilului și localitatea în care acesta locuiește, ci și numele părinților sau persoanelor în grija cărora se află copilul, al altor rude, după caz, al abuzatorului; nu va face referire la locul de muncă al părinților, la etnia copilului, a părinților sau îngrijitorilor; nu va da nume și imagini cu profesioniștii din localitate și nici imagini din localitate, nu va discuta cu vecinii și nu va arăta imagini cu aceștia, cu locuința victimei și a vecinilor etc.

În acest context, jurnaliștii care realizează emisiuni cu participarea victimelor, rudelor acestora, specialiștilor din comunitate, se vor îngriji să prelucreze tehnic imaginea și vocea tuturor participanților, pentru a se asigura că victima nu va fi identificată sau vor evita să facă astfel de emisiuni. Totodată, trebuie să fie stabilite reguli cu participanții – în timpul emisiunii să nu pronunțe numele și să nu ofere detalii care pot conduce la identificarea victimei, inclusiv imagini ale copiilor. Protagoniștii trebuie să fie opriți imediat ce încearcă să încalce regulile stabilite.

Faptul că materialele jurnalistice sunt plasate în mediul online trebuie să sporească și mai mult precauția reprezentanților mass-media. Odată ajunsă informația în spațiul virtual, răspândirea ei nu mai poate fi oprită sau eliminată definitiv! Astfel, înainte de a publica un material în care este vizat unul sau mai mulți copii victime ale violenței, este important să ne asigurăm că el nu conține niciun detaliu care ar putea duce la identificarea copilului și familiei lui.

Tratarea copilului și familiei cu respect și demnitate în cadrul materialelor jurnalistice

Acest principiu se referă la faptul că atât copilul, cât și familia lui, trebuie să fie prezentați cu decență și demnitate, utilizând un limbaj respectuos și fără a discrimina în funcție de etnie, stare socială sau dizabilitate. Nu se va indica etnia copilului sau a părinților acestuia dacă ei nu fac parte din etnia majoritară și nici alte aspecte ce pot conduce la discriminare, denigrare sau blamare (de exemplu, faptul că membrii familiei sau copiii se confruntă cu anumite probleme de sănătate, că părinții sau îngrijitorii se confruntă cu diverse adicții - consum de alcool, droguri, dependență de jocurile de noroc etc., faptul că în familie există una sau mai multe persoane cu probleme de sănătate mintală, că situația materială este precară etc.). De cele mai multe ori, aceste detalii nu aduc plusvaloare materialului, dar îi fac pe copii să se simtă și mai rușinați. Totodată, sunt și niște indicii care pot duce la identificarea copilului, astfel fiind încălcat și principiul anterior.

Asigurarea obiectivității materialului jurnalistic, fără a interpreta, a judeca sau a face presupuneri

Acest principiu este deseori încălcat în contextul în care fiecare sursă media vrea să transmită printre primele știrile despre cazurile grave de violență împotriva copiilor. În acest context, deseori sunt oferite informații lipsite de obiectivitate, jurnaliștii se grăbesc să judece anumite acțiuni ale persoanelor sau autorităților fără a se informa obiectiv despre situația copiilor și intervențiile realizate, este solicitată opinia unor specialiști care sunt puși în fața necesității de a comenta cu privire la un caz fără a avea suficientă informație despre starea obiectivă a lucrurilor, fapt ce duce la interpretări și judecăți de valoare eronate. Aceste erori jurnalistice conduc la informarea greșită a publicului și pot scădea nejustificat încrederea în unele autorități, fapt ce va afecta și gradul de raportare a cazurilor de violență asupra copiilor. Pentru a asigura respectarea acestui principiu, jurnaliștii ar trebui să nu se grăbească să publice informații de a căror veridicitate nu sunt siguri. Este necesar, de asemenea, să li se ofere suficient timp profesioniștilor pentru a realiza evaluările necesare conform procedurilor pe care aceștia au obligația să le urmeze. Deținerea unor date obiective exclude posibilitatea interpretării, asigurând informarea obiectivă a publicului și abordarea unor probleme sistemice bazată pe argumente.

Urmărirea evoluţiei soluționării problemelor sistemice abordate

Este important ca jurnaliștii să revină periodic la subiectul abordat și să verifice dacă autoritățile au avansat în soluționarea problemelor despre care au realizat materialul jurnalistic. Dacă starea de lucruri nu s-a îmbunătățit, este bine să revină cu alte materiale jurnalistice, punând presiune pe instituțiile responsabile, astfel încât problema să fie într-un final soluționată. Respectarea acestui principiu va asigura un impact mai bun al schimbărilor pe care jurnaliștii și le propun prin reflectarea problemelor în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de copii.