Sesiunea I
Violența în bază de gen. Noțiuni de bază
Ce înțelegem prin noțiunea „violență în bază de gen”
Forme de violență în bază de gen
Violența online
Stereotipuri – ce sunt și cum influențează comportamentele
Descarcă prezentarea PPT_Sesiunea I
Ce înțelegem prin noțiunea „violență în bază de gen”
Violența în bază de gen este violența îndreptată împotriva unei persoane din cauza genului ei sau violența care afectează persoane de un anumit gen în mod disproporționat. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice, cunoscută sub denumirea de Convenția de la Istanbul, tratează violența împotriva femeilor drept o încălcare a drepturilor omului şi o formă de discriminare. Ratificând această Convenție, Republica Moldova s-a angajat să asigure femeilor și copiilor o protecție corespunzătoare împotriva violenţei, să contribuie la eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor şi să promoveze egalitatea între femei şi bărbaţi.
Cel mai des, femeile și fetele sunt principalele victime ale violenței în bază de gen. Acest fenomen provoacă, de asemenea, prejudicii grave familiilor și comunităților.
IMPORTANT! Formele de violență în bază de gen sunt definite și descrise detaliat în Legea nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie.
Forme de violență în bază de gen
- Fizică: include bătăi, îmbrânciri, pălmuiri, lovituri cu picioarele sau cu pumnul, cu diferite obiecte, trageri de păr etc. și are drept consecințe suferințe fizice și probleme de sănătate.
- Sexuală: include acțiuni de constrângere de a avea relații sexuale nedorite, acte sexuale și încercări de a întreține acte sexuale împotriva voinței persoanei, acte de trafic, exploatare sexuală, expunerea forțată la pornografie, însărcinarea forțată, sterilizarea forțată, avortul forțat sau alte acțiuni îndreptate împotriva sexualității unei persoane fără consimțământul ei.
- Psihologică: include comportamente abuzive din punct de vedere psihologic, cum ar fi controlul, condiționarea, șantajul, umiliri și critici jignitoare, înjurături, amenințări cu bătaia, cu divorțul, cu separarea de copii, izolarea și restricționări ale comunicării etc.
- Economică: include interzicerea de a lucra și a avea propriul venit, interzicerea de a se folosi de averea comună, lipsirea de mijloace de existență, precum hrană, medicamente etc.
- Spirituală: include interzicerea sau limitarea accesului la valori spirituale sau culturale: de a practica o religie, o profesie, de a-și urma și dezvolta un hobby, de a vorbi o limbă, de a respecta anumite tradiții sau obiceiuri etc.
Violența online
Prin violența online împotriva femeilor se au în vedere toate formele de comportament abuziv în spațiul virtual care țintesc femeile anume pentru că ele sunt femei. Nu există un termen unic pentru această formă de abuz. Consiliul Europei și Uniunea Europeană operează cel mai des cu termenul violență cibernetică împotriva femeilor.
Iată câteva forme ale violenței online:
- Hărțuirea online: presupune atacarea, de obicei, în mai multe reprize, a victimei prin postări sau comentarii agresive sau batjocoritoare, publicarea neautorizată a fotografiilor autentice sau trucate ale victimei pentru a o denigra.
- Urmărirea online: este comisă, de cele mai multe ori, de către membri ai familiei sau foști parteneri, care folosesc tehnologia pentru a exercita controlul asupra victimei, pentru a o manipula și supraveghea.
- Realizarea de fotografii sau video-uri cu scene intime: fără consimțământul persoanei și distribuirea lor către terți.
- Publicarea, fără acordul persoanei, a imaginilor cu caracter pornografic: cel mai des, se întâmplă cu scop de răzbunare sau de constrângere.
Exercițiu 1:
Analizați următoarea situație și răspundeți la întrebări:
1. Despre ce formă de violență este vorba în știre?
2. Este de interes public știrea?
3. Cum ar fi trebuit să procedeze jurnaliștii?
La 17 ianuarie 2018 portalul Telegraph.md a publicat o știre cu titlul „(foto) 150 de euro, cam atât cer studentele de la ASEM pentru o partidă de sex cu un turc”. În text au fost reproduse, inclusiv folosind capturi de ecran, conversații private ale unei tinere cu un interlocutor. Deși în articol nu a fost expusă explicit identitatea tinerei a cărei corespondență a fost spartă, plasată pe rețelele de socializare, știrea a fost comentată de utilizatori, în comentarii apărând numele studentei.
1. Din informațiile publicate, faptele par să reprezinte o acțiune de hărțuire sau chiar șantaj al tinerei cu publicarea unor imagini/informații compromițătoare ce implică viața intimă. Din modul de abordare este clar că redacția a operat cu date dintr-o corespondență privată și a difuzat capturi de ecran fără autorizarea tinerei vizate.
2. Având în vedere că subiectul se referă la viața privată a unei persoane și nu este de interes public, o astfel de știre nu ar fi trebuit să apară.
3. Jurnaliștii au transformat astfel o infracțiune într-un subiect de senzație. În momentul în care cineva a trimis la redacție capturi de ecran dintr-o corespondență privată, redacția ar fi trebuit în primul rând să-și dea seama că e vorba despre un abuz, să-l raporteze autorităților și, dacă victima ar fi acceptat, să realizeze un material în care să abordeze fenomenul violenței online împotriva femeilor. Modul în care au acționat i-a făcut pe jurnaliști complici la o infracțiune și la revictimizarea persoanei.
Stereotipuri – ce sunt și cum influențează comportamentele
Existența în societate a unor stereotipuri de gândire în ceea ce privește rolul femeilor și bărbaților în familie și în societate favorizează violența în bază de gen.
Iată cele mai răspândite mituri referitoare la rolul femeilor și bărbaților:
Aceste mituri reduc rolul femeilor la cel de casnică și îngrijitoare de copii, dând bărbaților încrederea că ei pot domina și subordona soția/partenera. Astfel de percepții conduc, în multe cazuri, la aplicarea violenței asupra femeilor și fetelor la cel mai mic semn de „nesubordonare”.
Jurnaliștii ar trebui să fie vigilenți și să nu permită reflectarea unor asemenea mituri/abordări în materialele lor.
Exercițiu 2:
Analizați titlul știrii de mai jos și răspundeți la întrebări:
1. Acest titlu promovează vreun stereotip de gândire? Dacă da, care?
2. Cum ar putea fi formulat un titlu corect?
1. Titlul promovează mitul că femeile ar trebui să se subordoneze, indiferent de propria lor voință și opinie, voinței bărbaților.
2. O variantă de titlu: „Fiica actorului Vladimir Mașcov a refuzat să revină în Rusia, așa cum i-a cerut tătăl său”.
Pentru cazurile de violență sexuală asupra femeilor sau fetelor, specialiștii Centrului Internațional „La Strada” au identificat mai multe stereotipuri specifice:
Jurnaliștii ar trebui în mod deosebit, la reflectarea cazurilor de viol sau alt tip de abuz sexual, să ia în calcul aceste stereotipuri de gândire și să nu ofere detalii care ar contribui la răspândirea lor.
Înainte să începem următorul exercițiu, ne vor fi utile sfaturile specialistei Centrului Internațional „La Strada”, Victoria Gribineț:
Exercițiu 3:
Analizați textul de mai jos și identificați greșelile de abordare.
La 2 mai 2021 mai multe site-uri din Republica Moldova au publicat o știre scurtă, făcută dintr-un comunicat al
Poliției, folosind următoarele titluri: „O minoră din Hâncești, violată în Noaptea Învierii; Consumau alcool cu
agresorul, la el acasă; Bărbatul și-a recunoscut vina”; „Viol la Hâncești chiar în noaptea de Înviere. Victima a
consumat alcool cu agresorul”; „O minoră din Hâncești a fost violată, după ce a consumat alcool cu agresorul”.
Jurnaliștii s-au bazat pe comunicatul de presă al Poliției, prin care s-a indus ideea că adolescenta a provocat comiterea violului, deoarece a consumat băuturi alcoolice împreună cu agresorul.
Reținem: Faptul că o persoană se află în stare de ebrietate nu face victima responsabilă de ce i s-a întâmplat și nu constituie în nici un caz o circumstanță atenuantă pentru agresor. Editorii ar fi trebuit să aibă discernământul profesional necesar ca să pună accent pe abuz/infracțiune, și nu pe detaliul consumului de alcool. S-a ajuns astfel la o greșeală de abordare și la răspândirea unui stereotip de gândire: dacă victima era în stare de ebrietate ori se afla în compania violatorului, a întreținut un raport sexual benevol. Exemple de titluri corecte: „Poliția din Hâncești anunță reținerea unui bărbat care ar fi violat o adolescentă”; „La Hâncești, la poliție a fost raportat un caz de viol al unei adolescente”.
Notă: De modul cum jurnaliștii pun titlurile și abordează știrile despre abuzuri depinde reacția utilizatorilor pe online. De multe ori, abordările greșite generează comentarii denigratoare, care promovează stereotipuri și discurs de ură. Astfel de comentarii trebuie în mod obligatoriu moderate/șterse de către redacție de pe orice platformă online. Jurnaliștii, ca persoane individuale, la fel, nu ar trebui să tolereze pe propriile pagini de socializare exprimările indecente, instigatoare la ură sau care conțin alte exprimări ostile.